“Despite the ingenuity of Ghica’s [Scarlat Ion] interpretation of what might have been Shakespeare intention, the translator is more accurate and stylistically valid than it is reasonable to expect from such early versions. For instance, Ghica is splendidly faithful when referring to the temporal accuracy regarding the Bastard’s birth. In act I, scene I, [...]
Ȋn același timp am ȋnțeles că mă pot adresa și unor oameni pe care nu i-am ȋntȃlnit și nu ȋi voi vedea vreodată, că ȋi pot chiar chema, constrȃnge… că faptul scris are o putere la fel de obligatorie ca și povestea pe care o puteai strecura ȋn urechea celui de lȃngă tine chinuindu-l [...]
cap I Unde, cȃnd, de ce, niște imagini de obicei nemișcate, abia nuanțe și coji, silex ȋn humusul memoriei. Nu le pricepi, capsule de timp ȋn care te poți ȋntoarce pentru senzații, mirosuri, poduri ȋnapoi, fără o poveste. Fac obiectul ȋn genere al unei scriituri ȋnfrȃnte. La sfȃrșit recunoști lȃngă vis un om [...]
Cap. II 10.12 Bunicul meu din partea mamei ȋmi spunea Căcălică. Cel din partea tatei ȋmi spunea Prințișor. Nicu ȋmi dădea plicuri de zahăr și mă conducea ȋn beciurile ramificate ale casei, foarte lungi, pline de obiecte care aminteau de un alt timp și de oameni plecați. Sub Calderon 50 era ca un labirint nesfȃrșit [...]
