
Nopţile de toamnă sunt umede şi calde, turiștii se ridică în ei cȃt să prindă în vele subiectul ȋn romanul neadjudecat. Un fum, o linie. Recunoaște că e mai complicat, îmi repeta cineva, cȃnd pretindeam lucruri la un pahar de tutun. Petrec ȋn gura târgului, ȋntr-o lojă de hotel pe Leidseplein, umbrele se rostogolesc din [...]
Jun 28 2010 | Posted in
Pe Amstel ȋn Jos |
Read More »

Când a murit, am vrut să mă arunc ȋn groapă după el, nu am crezut că a dispărut, ȋmi vine şi astăzi greu să cred că a murit, aveam pe atunci şapte ani, pe bunicul meu tot Radu Botta ȋl chema. Dintr-o ramură a familiei care ȋşi lichidase temelia ȋn Transilvania, ȋnnobilaţi la 1579 ca [...]

Perioada dintre războaie a fost le fel ca şi saltul acesta ȋnnoitor pe care ȋl facem acum cu internet, sateliţi şi telefoane mobile, pe de o parte, iar politic libertatea actuală, libera circulaţie, poate fi similară unei Românii lărgite, odinioară… Distanţele dintre generaţii au fost la fel de uriaşe acum şi ȋn perioada interbelică, felul [...]

Am fost acuzat de multe lucruri, deseori adevărate. Şi asta mai ales pentru că punerea la mijloc a faptelor de conştiinţă este pentru majoritatea oamenilor, chiar şi a celor pur şi spontan condamnabili, un teritoriu ȋn care sentimentele, opiniile, ideile, sunt centrate ȋn jurul comandamentelor etice. Sunt puncte de suspensie din care ȋntoarcem faptul, el [...]
Mar 15 2009 | Posted in
Death Row |
Read More »

Sunt oameni care se nasc ȋntr-o cultură dar mai degrabă oamenii se nasc cu una aşa cum sunt unii care nu au nevoie nici de Dumnezeu, care au trecut pe acolo şi nu au găsit pe nimeni căci sunt oameni care trăiesc fără Dublu. Oameni care ȋşi aparţin. Nu ne priveşte şi nu ne adânceşte [...]
Mar 14 2009 | Posted in
Peyote |
Read More »

“Chacune de tes lettres rencherit sur l’incomprehension et la fermeture d’esprit des precedentes, comme les femmes tu juges avec ton sexe, non avec ta pansee.” Antonin Artaund, Le Pese-Nerfs Poţi scrie ȋnmugurit de gândul unei revoluţii, ca Marx, cum se apleca gârbov deasupra mesei de scris să omoare pe cineva, sau ȋmbibat de lecitină, nicotină, [...]
Feb 16 2009 | Posted in
Căprării |
Read More »

Istoria recentă nu e mai puţin istorie, dacă acceptăm să băgăm mâna până la cot ȋn coşul de gunoi al mileniilor şi să scoatem din genocidul din care au fost făcute piramidele ori zidul chinezesc câte o privire senină, va trebui să câştigăm asta şi din secolul douăzeci. Gata, a trecut. Criza valorilor umaniste nu [...]

Strada Ȋngustă “Serpens nisi serpentem comederit, non fit draco.” De unde a fost scos Stâlpul Infamiei, piatra şi cârligele pe care Maria Tereza le ȋnfipsese ȋn mijlocul Pieţii Cetăţii ca semne al dreptăţii ei prin aşa numita Constitutio Crimnalis Theresiana, scriere ce regula ȋn amănunt torturile, publicată ȋn 1768, câteva trepte de granit după care [...]
Jan 19 2009 | Posted in
Strada Ȋngustă |
Read More »

Mi-am dat seama că sunt intelectual ȋn ultimul moment şi am ȋncercat să salvez aparenţele fiind iresponsabil şi megaloman, intelectual adică fur şi creez continuu, nu din acela oficial, totuşi poliglot, şi mai ȋnrăit. Majoritatea prietenilor au ȋncetat să-mi vorbească pentru că nu mă adresez de la egal la egal, nu există oameni egali cu [...]

“Am văzut o biserică în mijlocul unui câmp de porumb. Coperişul căzuse înlăuntru, păreţii erau crăpaţi, pe alocurea căzând în ruină, înnaltă floarea soarelui se iţiia la fereştile-i fără cercevele şi păsările-şi făcuseră cuiburile între grinzile bolţilor ei dărâmate. Era de plâns, cu adevărat, să priveşti aşa o desolare; dar niciodată n’am văzut o mai [...]
Jan 16 2009 | Posted in
Omul etern |
Read More »

De pe terasa cafenelei Danzig, din Waterlooplein, vezi Amstelul, undeva ȋn dreapta sunt casele care dansează, casele bete, cele şapte clădiri râmase fără temelii şi care se ȋnclină ȋn toate părţile, palii de lemn pe care erau aşezate au putrezit pentru că nivelul apei a scăzut pentru un timp, lăsându-i să se usuce şi apoi [...]

M-a ȋntrebat un englez de ce am mai plecat din România, la ce vorbesc continuu de ea, gata, sunt ȋn Amsterdam, m-am vindecat! Dacă eram Dan Puric, aş fi spus că oamenii duc mâna unde ȋi doare, indiferent cât de larg le e trupul. Dar cum nu sunt viteaz, deşi am stat pe strada revelaţiilor [...]

L-am ȋntâlnit de câteva ori pe Mihail Neamţu, demult… era la fel de interesat de organigrama generaţionistă, felul ȋn care mi s-a adresat, poate o specie de curiozitate pe care nu aveam cum să i-o satisfac, poziţionarea mea precoce ȋn forma generaţionist priapică ce se ȋnvălmăşeşte ȋn fiecare entuziasm ce are şansa să se ȋnnăsprească [...]

De Timotin veţi auzi. Când anume, nu ştiu, pentru că Andrei nu e dintre aceia care divulgă vreo strategie literară, culturală, biografică… Andrei e ritm. Nu te asupreşte, nu te ȋnconjoară şi se solidarizează ȋn dispută fără rezerve, nu e dintre aceia care se păstrează, care au o punctuaţie ascunsă, e exclusiv şi sincer. Andrei [...]

Cenaclul lui Cărtărescu se ţinea ȋntr-una din sălile de la etaj, domnişoarele acelea sterpezii, bucălate sau somnambule de-a dreptul pe care doar Facultatea de Litere le poate produce ȋn serie găsiseră ȋn aceste dupăamieze târzii ocazia să spună totului tot, nu ȋmi permiteam să lipsesc prea des… Cu atât mai mult cu cât eram zi [...]